Fraza anului, de la castigatorul Premiului Nobel pentru Literatura
"In lumea actuala, se investeste de cinci ori mai mult in medicamente pentru virilitatea masculina si silicoane pentru femei, decat in vindecarea bolii Alzheimer. Din aceasta cauza in cativa ani, vom avea batrane cu ţîţe mari si batrani cu pula tare, dar niciunul nu-si va aduce aminte la ce servesc"
"M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut... Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru). Urmează altă întrebare:
Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu! Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130). Şi ultima întrebare:
Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"....
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?
După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele… La Centrul Cultural Român, pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?
Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă... de fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine?- se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?
Herodot ne spune că, cel mai numeros neam din lume, după indieni, erau tracii. Iar Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.
"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşanu şi asta schimbă totul. Deci, dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.
Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe , locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în cartea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.
Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam… Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgară", chiar până în secolele XIIXIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul....
Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare..."
Cu deosebită stimă, Dr. Napoleon Săvescu, Fondator & Preşedinte al "Dacia Revival International Society" of New York
Ne simtim singuri. Si ... ciudat, nu e rau. Trecem de momentul in care avem nevoie ca cineva, chiar si formal sa ne spuna o vorba buna sau sa ne arunce o ocheada intelegatoare. Poate incepe cu o privire intaziata pe fereastra, poate cu o privire dincolo de ecranul monitorului sau pur si simplu inspre aiurea. Nu ne regasim in azimutul irisului. Pret de cateva secunde ne ridicam din materialul omniprezent si plutim ubicuu. Mici spirite singuratice si egoiste doar de noi stiute. "Ce ar fi fost daca ? ... De ce nu ? ... Ar fi fost mai bine asa ?... ". De ce tristul situatiei nu implica viitorul ? Mereu trecut, mereu prezentul consecinta a trecutului. Niciodata viitorul. Clipele acelea nu sunt ale invingatorului sau descurcaretului. Suntem picati si pentru clipe care nu se scurg, pentru un timp oprit, nu vrem sa ne ridicam. Mai jos nu se poate, de aici se vede totul ca si cand am fi deasupra. Siguri. De aici porneste totul. ______________________________
L-am descoperit - spre rusinea mea, destul de tarziu pe Thomas Newman. Un singuratic.
"N-am participat la funeralii, dar am trimis o scrisoare frumoasa in care spuneam ca sunt de acord" (Mark Twain)
"Nu are dusmani, dar le este foarte antipatic tuturor prietenilor" (Oscar Wilde)
"Va trimit doua bilete la premiera noii mele piese; veniti cu un prieten... daca aveti vreunul!" (George Bernard Shaw catre Winston Churchill). "Imi este imposibil sa vin la premiera, dar voi veni la a doua reprezentatie - daca va avea loc" (Winston Churchill catre George Bernard Shaw)
"Tocmai am aflat despre boala sa. Sa speram ca nu este nimic banal" (Irvin S. Cobb)
"Winston, daca ai fi sotul meu, ti-as pune in fiecare seara putin arsenic in ceai", ii spune Lady Astor lui Winston Churchill la o receptie. Raspunsul lui Churchill: "Doamna, daca as fi sotul tau, l-as bea!"
Scutieri sau motociclisti tupeisti. Nu-i diferentiez. Sunt nesimtitii care se baga printre masini, iti ating si zgaraie retrovizoarele, iar de esti ghinionist si portierele.
Codu' rutier (ala vechi sau nou, nu conteaza) nu reglementeaza mersul PE banda intrerupta sau continua, printre masini. Nu reglementeaza ca metoda de semnalizare a prezentei turarea excesiva a motorului si sporirea instant a numarului de decibeli pe cm patrat de timpan. Nu reglementeaza taierea benzii si obigarea celui depasit la frana preventiva cand apare un nesimtit pe doua roti in "zona".
Promit ca la primul incident cu un astfel de nesimtit din fauna rutiera sa nu-l injur, si mai ales sa nu vorbesc cu el. Nu merita. Insa ii voi descarca jumate de tub iritant-lacrimogen in ochi. Macar il v-a trage pe dreapta pentru o zi, si nu v-a mai deranja pe altii in trafic.
... am votat. Pe la 3 dupa'amiaza. Intr-o sectie din "rural". Cucoana de la liste suplimentare, sau "Doamna Inginer" dupa indrumarile celor ce tineau listele regulate s-a uitat la C.I. S-a uitat la mine si apoi a intrebat concluzionand: Nu ati mai votat azi. Sper. (? - imperceptibil)
Intrat in cabina si desi am tras bine perdeaua albastra dupa mine (Sic!), in timp ce-mi aplicam europeanul vot, in spate a pornit o cearta intre 2: o ea - membra, un el - votant. Nu argumente, nu BI-uri sau CI-uri. Doar Urlete. Cand am impaturit votul in doua sa il bag in urna, au pornit repriza a II-a. Sub imperiul momentului nu ii mai auzeam ce zic, iar la iesirea din sectie mi-am pus intrebarea ce am facut cu stampila: nu mai retineam daca am predat-o. M-a acaparat complet atmosfera OTVista.
Abea astept alegerile din toamna. Sper sa apara si Tolea in sectie.
Pana mai ieri eram tentat sa merg Duminica la vot. Iar dorinta de a vota era pornita dintr-o esuare a propriilor rationamente. Cum naiba vine asta, "esuare a propriilor rationamete" ? Ce prostie de porumbel mi-a iesit din creier ...
Pai cam asa e, ca nu i-am gasit definitie. Am reusit sa-mi depasesc conditia de "votant-impotiva" sau negativist, adica acela de merge sa dea de pamant prin alegerea lui cu cei de la putere, prin mandatarea "celorlalti", desi nu credea nici in ultimii.
De data asta am vrut sa votez cu EA ... adica cu EBa, fiinta aceea botoxata si extrem de proasta. Motivul: sa se duca acolo, la Bruxelles, sa dam o tenta romaneasca "salatei" cu acelasi nume. Cine stie, poate s-ar naste si o specialitate culinara: "Salata de Varza de Bruxelles a la EBa".
Cred sincer ca doar un penibil extrem in care am fi pusi de "nimicurile" care vor fi alese duminica, ne-ar racori ca un dus de cloaca morala si resemnarea in care ne scaldam.
Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie.
Aveam insa o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin. Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu blugi. Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon. Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel. Si-a luat si un 4x4, cel mai mare de pe strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa zambim impacati. A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua: blonda, frumoasa, tanara. Noi - tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan. Vecinul si-a imbracat soata cu o garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast. In fine, vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare, bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data aceasta eroic citind Richard III. A urmat o a doua vila - la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a treia - la mare: am recurs la Invierea lui Tolstoi, al carei efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de iubire a lui Gabriel Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai bine. L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am stapanit emotia cu o portie de Caragiale. L-au dat a doua oara cu mare succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomarasvamy, Cartea lui Iov si Cazul Wagner al lui Nietzsche. Asa a trecut ceva mai mult timp... Vecinul isi lua case, masini, iahturi, gagici. Noi raspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era stransa, dar echilibrata.
In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat de DNA. Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsul. Dar peste vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar si-a anuntat candidatura pe listele unui partid majoritar. Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu ne-a venit sa credem. Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie. Acelasi rezultat: citiseram toate cartile. Si atunci ne-a cuprins invidia ...
Stirea suna cam asa: Importatorii de telefoane mobile cu memorie mai mare de 64 MB, de MP3 playere si iPod-uri trebuie sa plateasca drepturi de autor de 0,5% din valoarea in vama a acestor aparate, potrivit unei Decizii a ORDA, publicata pe 13 mai in Monitorul Oficial si citata de Mediafax.
0,5% se vor gasi in pretul device-ului la tejghea.
Poate ca sunt eu cam deplasat, dar este o mare prostie. ORDA, acea institutie utila (dupa parerea mea - SIC!) care protejeaza drepturile intelectuale ale unora precum Adrian Enache, Gabriel Cotabita si Horia Moculescu - ca sa enumar doar cativa dintre ilustrii, ma taxeaza pentru ca folosesc un inteligent telefon finlandez la care pun o caruta de memorie ?
Scuzata-mi fie ignoranta si sarcasmul (sa nu zic greata), dar nu vreau sa platesc asa ceva pentru tinerea in viata a furibundei pleiade de nulitati guristice romanesti.
Proasta cu pretentii este unul din cele mai cunoscute tipuri de proasta intalnite.Poate fi intalnita oriunde, din pietele agroalimentare pana in cinematografe.Caracterizata prin faptul ca ii lipseste complet notiunea de liniste (a celor din jur) isi face un titlu de glorie din faptul ca nu tace niciodata, mai ales in situatiile in care nu are nimic de spus. Tot ceea ce se intampla in jurul ei sau mai departe necesita o opinie,de cele mai multe ori semidocta (ceea ce o face sa arate si mai rau in ochii asistentei). Se remarca prin faptul ca incearca sa compenseze trasatura care o defineste (prostia) cu exercitii mentale aparent grele (integrame sau romane de Sandra Brown, in cel mai fericit caz).
STUPIDA U. CORPORATIIS
Proasta angajata, dupa cum o arata si numele, poate fi gasita in companii.Fie ele posturi de televiziune, firme de renume cu capital strain sau (cazuri dintre cele mai grave) organizatii non-guvernamentale. De obicei reuseste sa pacaleasca prin fizic atragator, direct proportional cu cantitatea de, evident, prostie.Se remarca prin aceea ca nu face nimic, niciodata. Cu exceptia unghiilor si a cate unui referat prolix si agramat, scris in triplul timpului necesar. Consuma cantitati industriale de cafea si tigari,iar activitatea recreativa preferata este servitul mesei in oras,alaturi de alte semene, acolo unde isi inchipuie ca poate fi vazuta.Diverse opinii sustin ca ar fi buna la partea de sex, dar cei care au incercat sexul cu proasta angajata, de cele mai multe ori s-au aratat dezamagiti dupa perioade scurte de timp.In cazul in care proasta lucreaza intr-o organizatie non-guvernamentala, capata insusiri speciale, cum ar fi pupincurismul (atunci cand sosesc delegatiile care ofera sponsorizari) si emisia de opinii, cu atat mai stupide cu cat ocupa o functie mai inalta.Proastele angajate au de asemenea proprietatea de a vorbi extraordinar de mult fara sa spuna nimic.
STUPIDA U. COMUNITAE
Proasta de bloc ocupa locul doi ca arie de raspandire in zonele urbane.Ea exista ca o consecinta a urbanizarii fortate din perioada comunista, si s-a raspandit proportional cu numarul de blocuri. Ca si comportament, poate fi asemanata cu termita (organizeaza colonii care au ca unic scop procurarea hranei) si daca este lasata singura, moare. Proasta de bloc are nevoie de comunicare permanenta cu alte proaste de bloc si are ca trasatura principala interesul pentru vietile altoraDaca proasta de bloc nu stie ce are in casa vecinul de palier, sau la ce ora se intoarce acesta acasa (si cu cine), moare. Proasta de bloc este o consumatoare vorace de programe TV subculturale (concursuri de asa-zisa inteligenta, telenovele si emisiuni de umor fara umor) - daca o pana a televizorului se prelungeste prea tare, proasta de bloc moare.Proasta de bloc este specia de proasta care isi aranjeaza cel mai meticulous vizuina - nu veti intalni niciodata apartament in care locuieste o asemenea proasta, fara mileuri, vaze, pesti de sticla si flori de plastic; daca isi pierde aceste obiecte, sau daca-i sunt furate, proasta de bloc moare.
STUPIDA U. PSEUDOCOMUNITAE
Proasta mutata la bloc se afla, dupa unii cercetatori, la originea speciei analizate anterior. Stramutata din mediul rural, unde-si avea originea, proasta de bloc nu poate abandona cateva trasaturi specifice, nici macar la a doua generatie.Proasta mutata la bloc nu are notiunea de "liniste" si va vorbi puternic indiferent de ora si loc.Asa cum deja stim, nu va vorbi decat lucruri de stricta necesitate (pentru ea), dar o va face incontinuu. Ne putem astepta de la proasta mutata la bloc sa creasca in balcon gaini sau porumb.Proasta mutata la bloc va sporovai cu cealalta proasta mutata la bloc,tinand usa apartamentului deschisa - pentru ea blocul nu este decat o ulita pe verticala, unde viata isi duce ritmul (aparent linistit) in dulcele stil patriarhal.Daca proasta mutata la bloc va avea nevoie sa arunce mobila veche in sopron , va folosi drept sopron uscatorul comun al blocului,indiferenta la protestele celorlalti locatari.Au fost semnalate chiar cazuri de proaste mutate la bloc care au crescut porci in dormitor.Tot acestei specii de proasta ii este atribuita si proprietatea de a striga de la balcon, fie la copii fie la sot, ca si prezenta permanenta in acelasi balcon la toate nuntile / inmormantarile / mutarile sau celelalte evenimente majore din viata cartierului.Aparent benigna, proasta mutata la bloc va atrage mereu privirile trecatorilor si-i va face sa simta o acuta nevoie de arma in dotare.
STUPIDA U. COMUNOTRANSPORTIS
Proasta de autobuz (troleibuz, tramvai, maxi-taxi) este o specie viagera, intalnita in toate mijloacele de transport in comun. Impreuna cu alte proaste de autobuz, aceasta proasta va discuta cu voce tare despre subiectul favorit: Operatia. Da, proasta de autobuz este Operata sau, daca nu e, va fi cat de curand. Operatia ii confera dreptul suveran de a sta jos intr-un autobuz plin de invalizi, iar ea este gata sa fluture in orice clipa un certificat care sa-i ateste calitatea de Operata.Daca aveti ocazia sa calatoriti langa doua sau mai multe proaste de autobuz, puteti fi siguri ca la sfarsitul drumului veti sti totul despre chisturi, ovare extirpate, hernii sau cancere la san.Eventual (dar nu garantat) puteti afla si in ce zile are menstruatie Gina (nu stim inca cine este Gina, dar facem cercetari in acest sens).Atunci cand nu discuta despre Operatie (a ei sau a altcuiva), proasta de autobuz face opinie publica. Proastei de autobuz i se atribuie toate situatiile in care controlorii au fost linsati in mijloacele de transport in comun.Proasta de autobuz provoaca intotdeauna un scandal atunci cand cineva de care nu-i place indrazneste sa stea jos (chiar daca autobuzul e gol, sau chiar daca sta si ea jos).Atunci cand este interpelata ("ce te bagi cucoana?" este formula cea mai recomandata), proasta de autobuz lasa privirea in jos sau priveste pe geam si tace.Sa nu va lasati inselati... e doar o tactica: va injura birjareste cand va cobori si se va simti in siguranta.Proasta de autobuz este cea care a vazut hotii de buzunare, dar nu va avea pareri decat atunci cand acestia au coborat cu portofelele tuturor calatorilor. Oricum, ea i-a vazut prima!
STUPIDA U. AUTOMOBILIS
Proasta cu masina, cunoscuta si sub denumirea eleganta de "femeie la volan" sau, mai popular, "muiere" este cea mai periculoasa specie de proasta din cate exista.Raul pe care il face este perceptibil imediat, material sau, de multe ori, fizic (vatamari corporale mai mult sau mai putin grave).Acestui tip de proasta ii datoreaza existenta tinichigiii auto, care si-ar pierde locurile de munca daca proastele cu masina ar fi starpite.In afara de numarul masiv de tamponari, proastele cu masina produc parcari incredibile. Singurul lucru pe care pot sa il faca relativ bine este "parcarea cu fata".Alte manevre sunt excluse. Unei proaste cu masina ii trebuie cam 120-180 de minute sa iasa dintr-o parcare in care nu se mai afla nimeni,si in 99% din cazuri va sfarsi, chiar si asa, prin a lovi ceva.Altfel, proastele cu masina reusesc sa ocupe cu un Oltcit intre 2 si 4 locuri de parcare, iar daca li se pare ca nu pot parca intre alte masini, lasa pur si simplu masina in mijlocul strazii.Nu conduc niciodata cu motorul sub 2000 de rotatii pe minut, iar la intersectie pleaca intotdeauna de pe loc atunci cand semaforul se schimba de la galben la rosu. Speciile comune de proaste cu masina conduc automobile de clasa mica sau compacta (Oltcit, Fiat Punto), iar formele cu adevarat grave pot fi intalnite la volanul automobilelor care costa peste 20000 de dolari.Pericole imediate sunt proastele care conduc automobile de teren - este bine sa le evitati cu orice pret si proastele care vorbesc la telefon atunci cand conduc. Daca intalniti intamplator o proasta de acest fel, trageti imediat pe dreapta si asteptati sa treaca. Intre timp,rugati-va sa pastreze drumul drept...
STUPIDA U. MARITANS AVANSIS
Proasta casatorita cu un barbat bogat este o fosila ramasa din vremea comunitatilor primitive, atunci cand "barbatii procurau hrana iar femeile aveau grija de camin". Barbatii, ca si atunci, continua sa procure cele necesare vietii – in speta, bani dar schimbarea s-a produs la nivelul proastei, care nu mai are grija de camin, ci de ea insasi. Proasta casatorita cu un barbat bogat nu iarta nimic - de la saloane de coafura si cosmetica pana la magazinele de care majoritatea oamenilor nici nu stiu ca exista, acolo unde un sutien costa cat salariul pe doi ani al unui muncitor de la IMGB. Proasta casatorita cu un barbat bogat are avantaje si dezavantaje.Avantajul este ca nu risti sa te impiedici de ea in concediu,deoarece si-l petrece in Bahamas ..Dezavantajul consta in faptul ca, atunci cand totusi dai de ea, iti va scuipa in cap de la inaltimea tocurilor (cat mai inalte si cat mai subtiri) si-ti va strica astfel cheful pe tot restul anului.De obicei, in urma unei revelatii, sotul acestei proaste incearca sa-i dea ceva de facut (o afacere) atunci cand isi da seama pe cine are langa el - dar singura consecinta a acestei incercari este nenorocirea definitiva a celor care au curajul sa se angajeze in afacerea cu pricina; si asta, deoarece proastei casatorite cu un barbat bogat nu-i vor mai ajunge banii, ci va dori pe deasupra si NUME sau FUNCTIE,lucruri imposibil de atins in realitate.
STUPIDA U. COMERCIANTIS (STUPIDA VANDANS)
Proasta de magazin (vanzatoarea) este una din cele mai comune sechele ale regimului comunist. Se aseamana cu Stupida Corporatiis prin faptul ca nu face nimic, dar protesteaza foarte puternic atunci cand i se cere sa iasa din aceasta stare, chiar si atunci cand este chemata sa-si faca datoria, la tejghea.Tejgheaua, pentru aceasta specie de proasta, este un mic imperiu in care e indicat sa nu calci regulile; nu-ti convine, n-ai decat sa te cari in alta parte.Nu vom detalia aici toate ramificatiile si mutatiile acestei subspecii, dar cateva exemple merita amintite: proasta de librarie, proasta de Alimentara si proasta de ghiseu, toate foarte zgomotoase,foarte obraznice si complet nejustificate.Viata proastei de magazin, atunci cand este vanzatoare, nu trebuie intrerupta sub nici o forma din monotonie - daca totusi riscati sa faceti asa ceva, nu va mirati ca ati fost serviti cu painea cea mai veche, cu salamul cel mai mucegait sau cu un "n-avem!" sec si enervat,chiar daca marfa ceruta se afla sub nasul Dvs.
STUPIDA U. COMERCIANS (STUPIDA ACQUIS)
Este opusul vanzatoarei, intr-o simbioza incredibila. Vanzatoarea nu poate exista fara cumparatoare, tot asa cum aceasta nu poate exista fara prima.Cumparatoarea este la originea tuturor cozilor din magazine, va intoarce toate rafturile pe dos cercetand defecte si zgaib e, si va sfarsi prin a cumpara o papiota de 200 de lei spre disperarea tuturor celor care-si asteapta randul.Pe langa "Cat costa?" din vocabularul Stupidei Acquis nu lipsesc expresiile "E de piele?" si "Dincolo era mai ieftin"
STUPIDA U. JUVENILIS
Proasta tanara merita analizata in acest tratat deoarece ea este forma primara a tuturor celorlalte subspecii de proaste.Proasta tanara este caracterizata de faptul ca nu citeste niciodata o carte, asculta manele, are gradul cel mai mare de risc la viol (justificat, au aratat cercetarile, chiar daca ea se va mira ulterior) si este lipsita complet de gust la orice capitol.Primeaza aici machiajul si imbracamintea.Daca vedeti pe strada o proasta tanara pe tocuri de 12, puteti fi siguri ca tot atatia ani numara. Proasta tanara isi doreste cu disperare sa arate de 35 de ani la 15 si de 12 la 20.Evident, nici una din aceste incercari nu-i reuseste. Exista referinte si despre proastele tinere "de cartier", dar despre acestea nu se stie decat ca sunt invatate sa dea din buric de la varste fragede, si ca sunt plesnite peste gura cu sau fara motiv (ceea ce, in ultima instanta, nu este deloc un lucru rau, ci doar la moda).In sfarsit, de cartier sau nu, proastele tinere, asemenea microbilor,arata toate la fel si, tot ca si microbii, o data contractate se dau duse foarte greu.
STUPIDA U. SUPERMARKETIS MALLUS
Proasta de Mall, cea mai recenta subspecie aparuta, poate fi intalnita in supermagazine si Mall-uri.Activitatea preferata este vorbitul la telefonul celular (o forma tehnologizata de a spune aceleasi si aceleasi prostii, intr-un consum inutil de energie si bani).Se distinge dupa culorile mov, roz (sau combinatii ale acestora) si par vopsit - indiferent de culoare, vopsit sa fie.Proasta de Mall are tocuri, indiferent daca stie sau nu sa mearga pe ele, si poseta minuscula (atunci cand poseta este transparenta, va purta in ea neaparat si un pachet de tampoane, ca sa stie tot Mall-ul in ce perioada a vietii se afla).Daca n-are buze, proasta de Mall si le deseneaza.Acelasi lucru este valabil si pentru ochi. Proasta de Mall nu are creier dar nici nu incearca sa si-l deseneze, spre deosebire de toate celelalte subspecii de proaste care, culmea, o fac.Proasta de Mall nu pricepe mare lucru din ceea ce se intampla in jur sau, dar nici nu are nevoie sa priceapa.Reperele ei sunt foarte simple: haiducul de care atarna si masina acestuia, de preferinta MARE.Au fost cazuri in care proastele de Mall si-au incurcat haiducii intre ele, dar nici una din parti nu a sesizat diferenta.Proasta de Mall tine cura de slabire, ca sa justifice cantitatile industriale de cartofi prajiti cu maioneza pe care le ingera pe teritoriul Mall-ului (singura ei alimentatie, se pare ).Fiind o specie atat de recenta, nu se stie nimic despre viitorul proastei de Mall. Specialistii au incercat cateva simulari, dar nici una din acestea nu a dat vreun rezultat, astfel incat comunitatea stiintifica, de comun acord, considera ca in general, vietile proastelor de Mall nu duc nicaieri. Nu se stie nimic despre viata lor sexuala si nici nu s-a putut deduce. Aceeasi comunitate stiintifica asteapta cu interes sa afle cum se reproduce proasta de Mall, ca sa afle cateva obiceiuri asa-zis intime ale acesteia
Ion are o crasma. Pentru a-si spori vanzarile, el decide sa le ofere clientilor (majoritatea - betivani neispraviti) bautura pe datorie. Isi noteaza cu grija datoria fiecarui client, tinand astfel un bilant al creditelor acordate. Pe masura ce se raspandeste vorba ca Ion te serveste acum in schimbul promisiunii de a plati in viitor, numarul clientilor creste, iar vanzarile de bautura asisderea. Pe faza, Ion profita de ocazie si scumpeste tuica si berea.
Un consilier bancar abil isi da seama ca afacerea lui Ion este de viitor si ii acorda acestuia un credit pentru dezvoltarea carciumii. Creditul este garantat cu creantele acumulate de Ion - promisiunile de plata ale betivanilor care ii trec pragul.
Superiorii consilierului bancar - baieti destepti, cu indelungata expertiza in mobilizarea resurselor financiare - refinanteaza creditul acordat lui Ion prin emisiunea a trei tipuri de obligatiuni, garantate desigur cu datoriile alcoolicilor: BEAUBOND, BEATBOND si VOMITBOND.
Aceste titluri financiare sunt cumparate si tranzactionate apoi pe piata internationala. Multi investitori nu inteleg ce inseamna aceste obligatiuni si cu ce sunt garantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creste, alimentata de cresterea continua a cotatiilor.
Intr-o buna zi, cu toate ca preturile continua sa urce, managerul de risc al unei banci (concediat ulterior, fiindu-i reprosata atitudinea pesimista) decide ca este timpul sa ceara plata datoriilor acumulate de betivii care frecventeaza crasma lui Ion. Insa datornicii nu au cum sa plateasca.
Ion nu isi poate rambursa creditul contractat de la banca si intra in faliment.
Obligatiunile BEAUBOND si BEATBOND isi pierd 95% din valoare. VOMITBOND sta ceva mai bine, valoarea ei stabilizandu-se dupa o prabusire de 80%.
Furnizorii carciumii lui Ion intampina serioase dificultati financiare, dupa ce clientul lor a inchis portile si dupa ce obligatiunile in care investisera masiv si-au pierdut valoarea. Furnizorul de tuica este preluat de o firma concurenta, iar fabrica de bere intra in faliment.
Banca este salvata de la faliment de catre guvern, in urma unor consultari dramatice intre partidele politice. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obtinute prin impozitele platite de persoanele care nu consuma alcool.
Muslims who want to live under Islamic Sharia law were told on Wednesday to get out of Australia, as the government targeted radicals in a bid to head off potential terror attacks.
IMMIGRANTS, NOT AUSTRALIANS, MUST ADAPT. Take It Or Leave It. I am tired of this nation worrying about whether we are offending some individual or their culture. Since the terrorist attacks on Bali , we have experienced a surge in patriotism by the majority of Australians.
This culture has been developed over two centuries of struggles, trials and victories by millions of men and women who have sought freedom.
We speak mainly ENGLISH, not Spanish, Lebanese, Arabic, Chinese, Japanese, Russian, or any other language. Therefore, if you wish to become part of our society, learn the language!
Most Australians believe in God. This is not some Christian, right wing, political push, but a fact, because Christian men and women, on Christian principles, founded this nation, and this is clearly documented. It is certainly appropriate to display it on the walls of our schools. If God offends you, then I suggest you consider another part of the world as your new home, because God is part of our culture.
We will accept your beliefs, and will not question why. All we ask is that you accept ours, and live in harmony and peaceful enjoyment with us.
This is OUR COUNTRY, OUR LAND, and OUR LIFESTYLE, and we will allow you every opportunity to enjoy all this. But once you are done complaining, whining, and griping about Our Flag, Our Pledge, Our Christian beliefs, or Our Way of Life, I highly encourage you take advantage of one other great Australian freedom, 'THE RIGHT TO LEAVE'.
If you aren't happy here then LEAVE. We didn't force you to come here. You asked to be here. So accept the country YOU accepted.
E august, un mic oraş pe malul mării ... în plin sezon, ploua torenţial de câteva zile, oraşul arăta de parcă ar fi părasit.
Toţi au datorii şi trăiesc din credite.
Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet. Vrea o cameră. Pune o bancnotă de 100$ pe masa recepţionerului şi se duce sa vadă camerele.
Şeful hotelului ia bancnota şi se duce repede sa plătească datoriile la măcelar.
Acesta ia bancnota şi se duce repede sa-şi plătească datoria la crescătorul de porci.
Acesta la rândul lui se grăbeşte să-şi plăteasca datoriile la cel ce-i livrează furaje pentru porci.
Cel cu furajele înşfacă bancnota şi aleargă la prostituata pe care nu o mai plătise demult. În timpurile astea de criza până şi ea ofera servicii pe datorie!
Prostituata ia bancnota în mâna şi se grăbeşte spre hotel, unde fusese cu clienţii ultimele dăţi şi unde rămăsese datoare.
În acest moment coboarî rusul; după ce a inspectat camerele spune ca nici o camera nu-i place, îşi ia bancnota şi păraseşte oraşul.
Nimeni nu a câştigat ceva, însă întregul oraş trăieşte acum fără datorii şi priveşte optimist în viitor!
Aparent acelasi lucru intr-un cuvant: lumea. Lumea civilizata si cunoscuta, nu va ganditi la nu stiu ce "safari" sau "expeditie polara". Pentru alea uitati-va la National Geografic, Discovery si poate putin Animal Planet.
In principiu e simplu. Orice utilizator de net poate accesa unul din cele doua rivale, desi e cam pretentios sa ridicam Norc-ul la rangul Google-ului. Desi la o analiza atenta, se va observa ca abordarile sunt diferite, si nu se calca pe picioare intre ele.
Google View(sau Google Maps) ofera o harti destul de detaliate, puncte de reper, diferentierea cailor de acces, puncte de interes turistic, etc. Se poate spune ca nu difera mult de Google Earth. Ceea ce il face deosebit este optiunea ca in anumite orase (si nu va ganditi acum la Chitila sau Lehliu, si nici macar Bucuresti, inca) sa accesati webcam-uri pentru a viziona imagini in timp real. Interesant si atragator.
Norc la o prima vedere pare primitiv. Harta minuscula (dar cu posibilitate de marire la nivelul desktop), culori nu prea inspirat alese, iar despre informatii turistice, de larg interes ... sa nu mai vorbim. Cred ca sunt subiecta TABU in "redactie". Ceea ce-l face foarte util, mai ales pentru calatorii pasionati este cu totul altceva: pre-memorarea in detaliu a diferitor locuri de vizitat. Cum ? Simplu ! Prin utilizarea unei camere 3D - rotative, acesibila printr-o simpla joaca a cursorului pe ecran. Puncte de acces pe fiecare strada la distanta de cativa metri unul de altul, vedere la 360 grade, sus-jos. E de incercat. De ce mi-a placut ? Versiunea despre care vorbesc se adreseaza oraselor din Romania (in extindere permanenta) si vizualizarea locurilor prin care am mai fost candva, sau ne dorim sa ajungem. Interesant.
De cateva zile nu am mai postat nimic. Nu am mai citit nimic, tonusul a fost scazut. Dintr-o revolta personala, eu impotriva toturor inclusiv a blogului, nu am mai intrat. De ce tin neaparat sa ma explic acum ? Doar e blogul meu, fac ce vreau cu el. Scriu sau nu, il deschid, ii schimb culorile. Pot chiar sa nu mai recitesc ceea ce am postat. Fac ce vreau, sunt tata lui. Trebuie sa analizez. Am treaba.
Am crescut cu gradinita (unii camin) in 3 grupe. A urmat scoala generala cu uniforme bleumarin si matricole. La gimnaziu am avut ca materii PTAP, "Informare politica", strangeam frunze de dud pentru viermi de matase, mergeam in practica la vie sau agricultura. Ca asa se cerea de sus.
La liceu am dat admitere cu examen. Pentru necunoscatori se numea Treapta I. Unii mai putin norocosi au dat si Treapta a II-a. Liceul ne-a prins la Revolutie. O perioada am mers in uniforme, desi nu se mai cerea. Am tacut, ne-am conformat, si l-am terminat. A urmat Bacalaureatul, sau cum zic cei batrani "examenul maturitatii". Si ce daca am dat Treapta I, unii Treapta a II-a ? Examanul a avut sapte materii. Daca asa era corect, am invatat si le-am trecut. Trebuia. "Pentru tine o faci baiete !" mi se zicea.
Admiterea la facultatea a fost ceva normal, cu examen. Nu cu media anilor de liceu, nu cu media Bacalaureatului. Nu. Examen pentru toti. Asa a fost corect. 4 ani cu stat in camin, cu omorat carcalaci-vitezomani, cu nopti pierdute cu invatatul in timp ce vecinii de modul petreceau, cu part-time joburi sau full-job si neglijarea cursurilor. Sesiuni venite mult prea rapid una dupa alta, dar trecute si pacalite uneori cu note de trecere. Si se apropie "licenta" ... "Sa intru sau nu in prima sesiune din toamna ? Sa renunt la servici pentru invatat ? Bine ... fie. Vad eu. O dau fie ce o fi."
"Diploma ... Licentiati ! Ce frumoasa e viata. Diseara bem ! Apropo, pe la tine mai sunt locuri de munca ? Nu-mi pui si mie o vorba ? Ca uite, iar mi-au trimis neamurile proaste de la Comisariat ordin de incorporare".
Ne-am adaptat, am oftat, am strans din dinti, dar am mers mai departe. Toti. Unii aproape au clacat, dar au fost ajutati de colegii de generatie sa continue.
Servici, griji, ipoteci (ahh...), familie ... parintii care nu mai pot. "Si a naibii banci care modifica dobanda cum vor ele. Iar platesc 2 milioane in plus. Cum, si CAS-ul s-a marit ? Trebuie platit, nu avem ce face. Desi mereu am dat spaga doctorului si asistentei, dar nu am beneficiat de nimic de pe urma dracului de CAS !"
Pana aici am ajuns. Nu stim ce urmeaza. Trebuie sa mergem mai departe. Si o sa fie bine. Doar daca nu ne-o lua cu dricu' si fanfara de la servici, cand vom implini 70 de ani varsta de pensionare.
P.S. Azi a plouat. Desi e aprilie simt ca-i toamna. Ce, copacii nu infloresc si toamna ?
... de Ziare si Televiziuni. Cele romanesti, evident. Tabloidizarea acestora este totala. In Romania nu se face presa de opinie si investigatie. Primeaza cea de scandal, sa moara si capra vecinului, hai sa-i dau la "gioale".
Scenariul (daca o fi vreunul, insa cred in teoria conspiratiei, in perseverenta fie ea si rea-voita), decurge cam asa: se lanseaza un subiect. De regula ceva nou. Cele reluate nu mai fac audienta. "Deontologul" de serviciu, chipurile respectand "Codul" cere si parerea celui in cauza, adica a viitorului "damnat". Apare versiunea. "Deontologul" ziarist o citeste, editorul (bagatorul ala de seama, seful lui de redactie) isi da cu presupul ca nu-i de ajuns: cifrele sunt mici, expresiile prea corecte, ideile prea decente, argumentele de netagaduit.
Ce e de facut ?! ... Stim !! Aplicam solutia de succes: inflorim, brodam, tesem pe margine subiectului. Cifrele se umfla sau dezumfla (dupa caz, sa dea cat mai rau), alambicam expresiile sa apra "substratul" atat de necesar pentru crearea echivocului, cerem parerea unui "comentator" pe marginea subiectului (atotstiitorul acela care nu a publicat nimic la viata lui, dar de bine), folosim niste toping de "pe surse, ce pot fi divulgate".
Hai sa recitim. Perfect ! Nici ca se putea mai bine ! Acesta ESTE un SUBIECT !
Pana aici nimic special. Se poate zice: "Ei si ? Asa este peste tot. Uscaturi au si aia civilizati, nu numai noi". Gravitatea nu apare de aici. De aici porneste. "Subiectul" se stinge asa, in varianta celui ce o publica. Nu exista un drept la replica, nu exista decenta acceptarii unei pareri neutre. Subiectul este gol si prost. Noroiul a fost aruncat, pietonii au fost stropiti, "nu e vina noastra ca era o balta langa trotuar". Maine avem nevoie de alt subiect. Ceva TARE. Ceva BETON. Ceva sa VANDA.
Am fost prea corect. I-am tabloidizat pe toti. Nu merita asa ceva. Am sa mai cobor putin nivelul. Am sa zic doar "presa de spoiala".
P.S. Am inceput operatiune de stergere a tag-urilor din "Bookmarks Toolbar".
Bere sau burbon. Parca mai bine whiskey. (Cum, burbon e tot un whiskey ?). Daca mergem pe distilate, hai sa fie "on the rocks", ca doar vorbim de State. Bun. Acum selectez cu telecomanda "Sport1" si dau pe Full Tild Poker. Aceiasi masa, aceiasi Lederer, Negrean, Hansen, Lee. Flop, Turn, River. (Bai, baietii astia chiar se pricep la ambinta. Faine culori din Las Vegas).
"Profesorul" Lederer iar are munte de jotoane, Hansen joaca la cacialma, iar Negrean e cam tacut (Ce-o fi cu el ?).
Cat dai si cat primesti ? Trebuie sa fie egal ? Poti sa dai mai mult decat primesti ? Poti sa primesti mai mult decat dai ? Poti sa primesti dintr-o parte si sa dai in alta ? Trebuie sa fie egal ? Daca dai mai mult decat primesti, esti mai bun sau mai prost ? Daca primesti mai mult decat dai, esti mai rau sau mai destept ? Cine cantareste ? Cand e echitate ?
... iarna nu se stie daca a trecut (apropo, pot folosi termenul de "iarna romaneasca", asa cum folosim "toamna indiana" ?), mi-e dor de Grecia.
De pietrele ei, de soarele ucigator de ora 10, de marea mereu langa tarm, de aparenta posacitatea a oamenilor, de maslinii mereu verzi. De plajele mereu libere si sezlongurile "la liber". De stradutele mereu inguste. De magazinele cu nimicuri la cativa banuti in care troneaza la loc de cinste coifurile metalice de hopplit si calendarele cu poze ale insulelor "patridei", de satiri perversi cu falnice aratari ce fac fetitele si mamicile sa zambeasca vinovat. De Gyros-pita si caracatita prajita, tzatiki si sarailii ucigator de dulci. De fiecare kilometru cu propriu-i mit. De terasele cu fotolii lenese si caffe-frape. De strazile goale la miez de zi, si tavernele pline la lasatul serii.
Verbul nu-si gaseste loc in Grecia. Cand te intoci nu poti zice ca ai facut ceva. Substantivele te coplesesc. Si mai ales amintirile.
> Cotidienele (ca sa nu zic ziarele zilnice) Adevarul, Cotidianul (acum se intelege de ce am facut prima paranteza) si Jurnalul National au decis ca o data pe saptamana, impreuna cu publicatiile proprii sa se puna in vanzare o carte.
In functie de tipul cititorului fiecarui ziar (asta e clar, avandu-se in vedere metehnele publicistice ale fiecaruia, stiu ce zic !!), in fiecare miercuri (Cotidianul si Jurnalul National) sau joi (Adevarul) apar saptamana de saptamana mini-serii sau romane.
Ca cititor sporadic si laudaros ce sunt, am decis sa reiau shopingul de cultura saptamanala odata cu lansarea Seriei "Biblioteca pentru toti" de la JN. Saptamana trecuta pe miercuri, am reusit la 8 dimineata sa parchez cu greu langa un chiosc de presa in drum spre servici si sa-mi procur "Cel mai iubit dintre pamanteni" Vol 1. Azi, evident, trebuia sa-mi iau volumul 2. Dar nu l-am mai gasit. "S-a terminat domnu'! S-a vandut ca painea calda !" mi-a transmis bunicuta din chiosc. Am scrasnit din dinti, m-am uitat 2 secunde dezamagit spre ea si am plecat.
E de bine ca se cumpara carte in Romania. Cel putin in Bucuresti se intampla. Masiv. Deschiderea si inspirarea mirosului de cerneala proaspata (hai ca toti o facem) parca e aperitiv la ceea ce urmeaza. Cititul. E o sansa sa ne de-tabloidizam si de-manelizam. Si multi dintre noi nu o vor lasa sa scape.
============================== Post Edit joi, 26 martie 2009. SOLD OUT Vrancea.
Initiativa excelenta a celor de la Guerilla-Catavencu. Documentata, pertinenta, dar total inutila. Ne amuzam pe seama lor dar "tintele" nu sunt niciodata "atinse".