>
Muslims who want to live under Islamic Sharia law were told on Wednesday to get out of Australia, as the government targeted radicals in a bid to head off potential terror attacks.
IMMIGRANTS, NOT AUSTRALIANS, MUST ADAPT. Take It Or Leave It. I am tired of this nation worrying about whether we are offending some individual or their culture. Since the terrorist attacks on Bali , we have experienced a surge in patriotism by the majority of Australians.
This culture has been developed over two centuries of struggles, trials and victories by millions of men and women who have sought freedom.
We speak mainly ENGLISH, not Spanish, Lebanese, Arabic, Chinese, Japanese, Russian, or any other language. Therefore, if you wish to become part of our society, learn the language!
Most Australians believe in God. This is not some Christian, right wing, political push, but a fact, because Christian men and women, on Christian principles, founded this nation, and this is clearly documented. It is certainly appropriate to display it on the walls of our schools. If God offends you, then I suggest you consider another part of the world as your new home, because God is part of our culture.
We will accept your beliefs, and will not question why. All we ask is that you accept ours, and live in harmony and peaceful enjoyment with us.
This is OUR COUNTRY, OUR LAND, and OUR LIFESTYLE, and we will allow you every opportunity to enjoy all this. But once you are done complaining, whining, and griping about Our Flag, Our Pledge, Our Christian beliefs, or Our Way of Life, I highly encourage you take advantage of one other great Australian freedom, 'THE RIGHT TO LEAVE'.
If you aren't happy here then LEAVE. We didn't force you to come here. You asked to be here. So accept the country YOU accepted.
Prime Minister Kevin Rudd - Australia
Comentariul bloggerului: Fuck politically correctnes.
>
E august, un mic oraş pe malul mării ... în plin sezon, ploua torenţial de câteva zile, oraşul arăta de parcă ar fi părasit.
Toţi au datorii şi trăiesc din credite.
Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet. Vrea o cameră. Pune o bancnotă de 100$ pe masa recepţionerului şi se duce sa vadă camerele.
Şeful hotelului ia bancnota şi se duce repede sa plătească datoriile la măcelar.
Acesta ia bancnota şi se duce repede sa-şi plătească datoria la crescătorul de porci.
Acesta la rândul lui se grăbeşte să-şi plăteasca datoriile la cel ce-i livrează furaje pentru porci.
Cel cu furajele înşfacă bancnota şi aleargă la prostituata pe care nu o mai plătise demult. În timpurile astea de criza până şi ea ofera servicii pe datorie!
Prostituata ia bancnota în mâna şi se grăbeşte spre hotel, unde fusese cu clienţii ultimele dăţi şi unde rămăsese datoare.
În acest moment coboarî rusul; după ce a inspectat camerele spune ca nici o camera nu-i place, îşi ia bancnota şi păraseşte oraşul.
Nimeni nu a câştigat ceva, însă întregul oraş trăieşte acum fără datorii şi priveşte optimist în viitor!
>
Traficul aerian mondial pentru o zi, intr-un minut.
(Satelit digital view)
>
Iar au castigat comunistii in Moldova.
Pe bune daca mai inteleg ceva.
Rau cu rau dar mai rau fara rau ?
O cauza pierduta ...
>
Aparent acelasi lucru intr-un cuvant: lumea.
Lumea civilizata si cunoscuta, nu va ganditi la nu stiu ce "safari" sau "expeditie polara". Pentru alea uitati-va la National Geografic, Discovery si poate putin Animal Planet.
In principiu e simplu. Orice utilizator de net poate accesa unul din cele doua rivale, desi e cam pretentios sa ridicam Norc-ul la rangul Google-ului. Desi la o analiza atenta, se va observa ca abordarile sunt diferite, si nu se calca pe picioare intre ele.Google View (sau Google Maps) ofera o harti destul de detaliate, puncte de reper, diferentierea cailor de acces, puncte de interes turistic, etc. Se poate spune ca nu difera mult de Google Earth. Ceea ce il face deosebit este optiunea ca in anumite orase (si nu va ganditi acum la Chitila sau Lehliu, si nici macar Bucuresti, inca) sa accesati webcam-uri pentru a viziona imagini in timp real. Interesant si atragator.Norc la o prima vedere pare primitiv. Harta minuscula (dar cu posibilitate de marire la nivelul desktop), culori nu prea inspirat alese, iar despre informatii turistice, de larg interes ... sa nu mai vorbim. Cred ca sunt subiecta TABU in "redactie". Ceea ce-l face foarte util, mai ales pentru calatorii pasionati este cu totul altceva: pre-memorarea in detaliu a diferitor locuri de vizitat. Cum ? Simplu ! Prin utilizarea unei camere 3D - rotative, acesibila printr-o simpla joaca a cursorului pe ecran. Puncte de acces pe fiecare strada la distanta de cativa metri unul de altul, vedere la 360 grade, sus-jos. E de incercat. De ce mi-a placut ? Versiunea despre care vorbesc se adreseaza oraselor din Romania (in extindere permanenta) si vizualizarea locurilor prin care am mai fost candva, sau ne dorim sa ajungem. Interesant.
>
De cateva zile nu am mai postat nimic.
Nu am mai citit nimic, tonusul a fost scazut.
Dintr-o revolta personala, eu impotriva toturor inclusiv a blogului, nu am mai intrat.
De ce tin neaparat sa ma explic acum ? Doar e blogul meu, fac ce vreau cu el. Scriu sau nu, il deschid, ii schimb culorile.
Pot chiar sa nu mai recitesc ceea ce am postat. Fac ce vreau, sunt tata lui.
Trebuie sa analizez. Am treaba.
>
Am crescut cu gradinita (unii camin) in 3 grupe.
A urmat scoala generala cu uniforme bleumarin si matricole. La gimnaziu am avut ca materii PTAP, "Informare politica", strangeam frunze de dud pentru viermi de matase, mergeam in practica la vie sau agricultura. Ca asa se cerea de sus.
La liceu am dat admitere cu examen. Pentru necunoscatori se numea Treapta I. Unii mai putin norocosi au dat si Treapta a II-a. Liceul ne-a prins la Revolutie. O perioada am mers in uniforme, desi nu se mai cerea. Am tacut, ne-am conformat, si l-am terminat. A urmat Bacalaureatul, sau cum zic cei batrani "examenul maturitatii". Si ce daca am dat Treapta I, unii Treapta a II-a ? Examanul a avut sapte materii. Daca asa era corect, am invatat si le-am trecut. Trebuia. "Pentru tine o faci baiete !" mi se zicea.
Admiterea la facultatea a fost ceva normal, cu examen. Nu cu media anilor de liceu, nu cu media Bacalaureatului. Nu. Examen pentru toti. Asa a fost corect. 4 ani cu stat in camin, cu omorat carcalaci-vitezomani, cu nopti pierdute cu invatatul in timp ce vecinii de modul petreceau, cu part-time joburi sau full-job si neglijarea cursurilor. Sesiuni venite mult prea rapid una dupa alta, dar trecute si pacalite uneori cu note de trecere. Si se apropie "licenta" ... "Sa intru sau nu in prima sesiune din toamna ? Sa renunt la servici pentru invatat ? Bine ... fie. Vad eu. O dau fie ce o fi."
"Diploma ... Licentiati ! Ce frumoasa e viata. Diseara bem !
Apropo, pe la tine mai sunt locuri de munca ? Nu-mi pui si mie o vorba ? Ca uite, iar mi-au trimis neamurile proaste de la Comisariat ordin de incorporare".
Ne-am adaptat, am oftat, am strans din dinti, dar am mers mai departe. Toti. Unii aproape au clacat, dar au fost ajutati de colegii de generatie sa continue.
Servici, griji, ipoteci (ahh...), familie ... parintii care nu mai pot. "Si a naibii banci care modifica dobanda cum vor ele. Iar platesc 2 milioane in plus. Cum, si CAS-ul s-a marit ? Trebuie platit, nu avem ce face. Desi mereu am dat spaga doctorului si asistentei, dar nu am beneficiat de nimic de pe urma dracului de CAS !"
Pana aici am ajuns. Nu stim ce urmeaza. Trebuie sa mergem mai departe. Si o sa fie bine. Doar daca nu ne-o lua cu dricu' si fanfara de la servici, cand vom implini 70 de ani varsta de pensionare.
P.S. Azi a plouat. Desi e aprilie simt ca-i toamna. Ce, copacii nu infloresc si toamna ?
